Mecanismul (I)

Dupa o absenţă considerabiă reiau activitatea la acest blog cu un articol, mai lung, împărţit în trei părţi, despre mecanisme. În el voi vorbi despre funcţionarea celui mai simplu mecanism de ceas. În acestă prima parte voi prezenta ceea ce se chemă “cuplajul de putere” (eng. power train). Este cea mai importantă parte a unui ceas, dându-i acestuia precezia absolut necesara.

În esenţă, funcţionarea unui ceas mecanic poate fi redusă la destinderea unui arc. Viteza cu care acest arc se destinde, determină deplasarea indicaţiilor de pe cadran (ore, minute, secunde, zile etc.). Controlarea acestei viteze de destindere, şifaptul ca indicaţiile arată ora exactă, a constituit o mare provocarea de-a lungul anilor.  În prezent, metoda cea mai precisă, răspândită şi relativ uşor de implementat pentru un ceas de mână îl reprezintă mecanismul cu masă oscilantă.

Mecanismul cu masă oscilantă este compus dintr-un arc “fir de par” (datorită faptului ca grosimea sa este comparabila cu cea a firului de păr) şi o contragreutate (de obicei circulară, dar nu numai). Aceste două componente au o anumită frecvenţă de oscilaţie, dată de caracteristicile arcului şi masa greutăţii (nu vă speriaţi, mă voi opri aici şi nu voi intra in detalii foarte amănunţite referitor la aceste caracteristici).

Acestea fiind spuse, voi prezenta pe scurt mecanismul relativ simplu şi voi explica pe scurt funcţia fiecărei componente.

Circuitul de putere al ceasului

În imaginea de mai sus este prezentat întregul circuit de putere al ceasului. Sursa de energie o reprezintă arcul (piesa mare argintie, cilindrică, din partea superioară a imaginii) şi principalul consumator al acestei energii, organul regulator, compus din masa oscilantă şi arcul în fir de păr (în dreapta imaginii).

Arcul

Arcul (1 în figura de mai sus) este conţinut într-un “butoi” metalic si este legat la un capăt de un ax central (2), folosit pentru “tragerea” ceasului şi la celălalt capăt de suprafaţa laterală a butoiului care prezintă o roată dinţată (3), prin intermediul căreia puterea arcului este trasmisă în întreg mecanismul.

De partea cealaltă se află organul regulator, împreună cu mecanismele sale de reglare. Voi vorbi despre el, în detaliu, mai târziu. Între ele se află o serie de roţi dinţate reducătoar, cu numele de cuplaj de putere,e care au trei roluri:

1. transferă puterea de la arc la organul regulator şi restul mecanismului;
2. reduc forţa exercitată de arc asupra organului regulator;
3. o parte din aceste roţi sunt legate anumite indicaţii ale ceasului.

Să ne concentrăm atenţia asupra acestui ansamblu intermediar, cuplajul de putere.

Cuplajul de putere

După cum se vede, este format din 4 componente:

1. Roata a doua, centrală sau a minutarului. Se află chiar în centrul mecanismului (de cele mai multe ori), iar când nu se află acolo se mai numeşte a minutarului pentru că ea face o rotaţie completă odată la un minut şi antrenează minutarul;
2. Roata a treia, fără un rol deosebit în afară de reduce raportul dintre roţile a doua şi a patra;
3. Roata a patra, sau a secundelor. După cum ne sugerează numele, ea face o rotaţie odată la 60 de secunde, deci antrenează secundarul (dacă există). În anumite cazuri, ea se află în centrul mecanismelor, dar de obicei se află în dreptul orei 6 sau 9;
4. Roata regulatorului. Se numeşte aşa pentru că se află în contact direct cu furca regulatoare, care controlează atât mişcarea ceasului cât şi energia transmisă organului regulator, mai precis masei oscilante.

Pentru a nu lungi prea mult, închei această primă parte. Următoarea parte va fi dedicată exclusiv organului regulator.